Poeme roz cu franjuri negre

Descriere

„Pe Doina Salajan, un fel de zeita botoasa din Transilvania («botos» era si-un tinar zeu de la Moldova), n-o cautati in ierarhii si liste de favoruri. Corupta de vesnicia firii inflorind surisuri si de nevindecarea lumii in a cauta amintiri care sa-i sature trista sanatate, Doina Salajan nu are alta bogatie decit sminteala versului. De aceea, ea si face impresia ca adera imaginar la viata reala si ca traieste numai inchipuiri cioplite din margaritar si din zadarnic de frumos. Versurile Doinei Salajan sunt ca fintinile din asfintiturile violet – una inchinata lupilor, alta cailor. Doina trece, plingind, prin spatiul strimt al cautarii izbinzii, prin plumbul iluziei, jinduind dupa daruri dumnezeiesti, al cuvintului cu gust de migdala, al cuvintului ce inteleneste strigatul si dezleaga doruri varatice.” (Fanus Neagu) „Doina Salajan face parte din categoria poetilor contemporani care pot fi recitati (exemplu Doinas, Dimov etc.). Ea este un virtuoz al versului sonor, manevrind cu multe lungimi si cu diverse ritmuri care ne aduc in minte «muzica» unor poeti risipiti pe un veac si jumatate de poezie. Virtuozitatea ei consta mai degraba in disponibilitatea pentru nenumarate ritmuri decit in monotonia exploatarii pina la capat a unuia singur. De altfel, Doina Salajan este o poeta la care o anume candoare genuina, o anume „naivitate”, tesuta din sentimentalism, nostalgie si privire spre un trecut personal care a marcat-o definitiv, se impletesc constant cu o puternica inteligenta si cu o bogata memorie livresca. Intre virtuozitati metrice si ritmice si alegorism moral e loc la Doina Salajan si pentru un subtil lirism al inimii.” (Nicolae Manolescu)