Ruga pentru Katerina Horovitzova
Descriere
Probabil cel mai cunoscut roman al lui Arnošt Lustig, unul dintre marii scriitori ai Holocaustului, Ruga pentru Kateřina Horovitzova (1964) are ca sursa de inspiratie un fapt real si a fost scris intr-o singura noapte. Kateřina Horovitzova este o tanara cu visuri mari: sa fie o dansatoare faimoasa. Nu si-a contrazis niciodata tatal, dar odata ajunsa pe rampa de triere a lagarului, viata vrea cu orice pret sa invinga: „Nu vreau sa mor“, spune ea si isi paraseste familia in voia unei sorti atat de clare pentru a se alatura unui grup de industriasi ce fac parte dintr-un transport special, parte a unui schimb de prizonieri. Cat costa o viata? Destul, dar suportabil, din punctul de vedere al conducatorului informal al grupului de privilegiati, domnul Herman Cohen. Sub protectia lui se va afla Kateřina Horovitzova si domnul Cohen, om de cuvant si de afaceri, este multumit de rigoarea nemteasca ce presupune chitante, inscrisuri si documente de tot felul; acestea sunt dovezi ale intelegerii la care s-a ajuns, dovezi irefutabile ale solutiei finale in urma careia un tren trebuie sa ii duca spre libertate. La foarte scurt timp dupa aparitie, in 1965, romanul a fost ecranizat in regia lui Antonin Moskalyk, iar in 2012 o dramatizare a fost jucata in cateva tari central-europene intr-un tren alcatuit din doua vagoane pentru animale. Ruga pentru Kateřina Horovitzova este prima carte a lui Arnošt Lustig tradusa in limba romana. „Un roman maiestuos. O poveste de neuitat.“ The Washington Post „Ca marturie asupra brutalitatii raului, aceasta carte este comparabila cu Jurnalul Annei Frank.“ Minneapolis Tribune Scriitorul, scenaristul si jurnalistul Arnošt Lustig (1926-2011) s-a nascut la Praga, unde a locuit pana in 1942, cand a fost deportat la Terezin, de unde mai apoi a fost trimis la Auschwitz si Buchenwald. In martie 1945 a reusit sa fuga dintr-un tren care mergea catre Dachau si a ajuns din nou la Praga, unde a luat parte la Insurectia din mai 1945. Dupa razboi, a urmat scoala de Studii Politice si Sociale, iar intre 1948_1949 a luat parte la primul conflict arabo_israelian in calitate de jurnalist. La intoarcere, a lucrat cativa ani pentru radiodifuziunea cehoslovaca; din 1958 a fost redactor al publicatiei saptamanale Mlady svĕt, iar din 1960 scenarist al studiourilor de film Barrandov. In 1967, la al Patrulea Congres al Uniunii Scriitorilor, Lustig si-a dat demisia din partidul comunist. Sustinator al politicii lui Alexander Dubček si prieten apropiat al lui Vaclav Havel, Lustig a ales sa paraseasca Cehoslovacia dupa invazia trupelor Pactului de la Varsovia; s-a stabilit pentru o lunga perioada in Statele Unite, unde a tinut cursuri de literatura si film in diferite universitati americane. In 2003 s-a intors definitiv la Praga, unde a si murit. De-a lungul timpului, i-au fost acordate numeroase premii: Premiul Festivalului de Film de la Locarno, Premiul Festivalului de Film de la Monte Carlo, Premiul Gottwald, Premiul B,nai B,rith, National Jewish Book Award, Premiul Emmy, Publishers Weekly Award, Premiul Franz Kafka.
