Conacul dintre dealuri

Descriere

Un barbat impuscat, pe marginea piscinei; sotia lui, alaturi, tinand in mana un revolver; ceilalti oaspeti ai conacului dintre dealuri, ajunsi suspect de repede la locul crimei. Invitat si el la conac, Poirot are sentimentul ca in fata lui se desfasoara scena unei morti atent regizate. Pe masura ce investigheaza asasinarea medicului John Christow, detectivul incepe sa-si dea seama ca sub aparenta respectabilitate a gazdelor sale, se ascund numeroase secrete si drame de familie. Pe cine vor acesti oameni sa protejeze? Si de ce? De data aceasta, Hercule Poirot va trebui sa se incline in fata unui adversar pe masura.

Fragment din romanul "Conacul dintre dealuri" de Agatha Christie:

"Hercule Poirot si inspectorul Grange mersera impreuna prin padurea de castani pana la piscina. Cadavrul lui John Christow fusese fotografiat, masurat si examinat de catre medicul legist, apoi transportat la morga. Poirot se gandi ca, in mod curios, bazinul parea neatins. Toate evenimentele din acea zi fusesera neobisnuit de fluide; doar John Christow, desi mort, ramasese obiectiv si pregnant. Piscina nu mai era acum o simpla piscina, era locul unde se aflase cadavrul lui John Christow, locul unde sangele lui se prelinsese de pe beton in apa de un albastru artificial... Artificial... pentru un moment, Poirot se agata de acest cuvant. Da, situatia avusese ceva artificial. De parca... Un barbat in costum de baie se indrepta spre inspector. - Poftiti revolverul, domnule, spuse el. Grange lua grijuliu obiectul ud. - Nu mai putem spera sa gasim amprente acum, observa el, dar din fericire nu conteaza in cazul acesta. Doamna Christow avea in mana revolverul cand ati sosit, nu-i asa, domnule Poirot? - Da. - Urmeaza identificarea armei, spuse Grange. Imi inchipui ca Sir Henry ne va putea ajuta. Cred ca l-a luat din biroul dumnealui. Arunca din nou o privire in jurul piscinei. - Sa ne mai lamurim o data. Poteca din partea de jos duce la ferma, de unde a venit doamna Angkatell. Ceilalti doi, Edward Angkatell si domnisoara Savernake, au sosit din padure, dar nu impreuna. El a venit prin stanga, iar ea prin dreapta, dinspre gradina cu flori. Insa amandoi se aflau in partea cealalta a bazinului cand ati sosit dumneavoastra? - Da. - Iar cararuia de langa pavilion conduce la drumul Podder. Perfect, o vom lua pe aici. In timp ce mergeau, Grange vorbi incet, fara emotie, doar cu un pesimism potolit si multa experienta: - Intotdeauna mi-au displacut cazurile de genul acesta. Anul trecut, langa Ashridge, am mai avut unul la fel. Era vorba de un militar in retragere, un om cu o cariera deosebita. Sotia era linistita, draguta, de moda veche, vreo saizeci si cinci de ani, cu parul carunt. Se ocupa mult de gradinarit. Intr-o zi urca la el in camera, scoate revolverul pe care sotul il avea din armata, iese in gradina si il impusca. Pur si simplu! Sigur, a trebuit sa cercetam o gramada. Uneori inventeaza povesti despre vagabonzi! Ne prefacem ca le acceptam, sigur, ca sa ne continuam investigatiile netulburati, dar stim foarte bine cum stau lucrurile."