Revista Igloo Nr. 183 - Aprilie / Mai 2018
Descriere
Igloo de primăvară #183 te invită să explorezi arhitectura contemporană olandeză – apă și pământ, sensul podurilor și al morilor de vânt, oameni pe biciclete, tradiția sustenabilității și a reciclării, viziuni și construcții pentru viitor, design experimental, a gândi (în) moduri noi, deci și arhitecturi noi.DOSAR: Teritoriul Țărilor de Jos este un construct, în sensul că o mare parte de pământ al acestei țări e luat din apă, dar și păzit de apă printr-un geniu și o tradiție a constructorilor de diguri. Puțină lume știe că morile de vânt sunt de fapt stații de pompare a apei tocmai pentru a proteja pământul construit. Morile de vânt sunt semne ale pământului ca prim gest edificat și poate tocmai de aceea arhitectura olandeză este aparte, poate tocmai de aceea gestul de a construi dobândește aici o altă relevanță. Modurile economice și sociale integrate construcției uimesc prin modernitatea soluțiilor puse în operă și responsabilitatea asumată față de ce urmează. De aceea, aspecte sustenabile, de reciclare și de reutilizare au în tradiția olandeză o altă densitate.◊ ◊ ◊Prezentăm așadar tinere proiecte olandeze ce ilustrează toate aceste valori: echipa Foreshore și dezvoltarea liniei de coastă; birourile de proiectare Civic și Shift dezvăluie abordări responsabile față de conversii de patrimoniu industrial și față de straturile identitare sau de memorie ale comunităților în care intervin; Next Architects conectează prin poduri maluri, ambiente urbane și oameni pe bicicletă; Frank Havermans și instalațiile sale artistice problematizante ce implică cercetarea urbană și arhitecturală; Renzo Martens recontextualizează cu implicații social-politice conceptul de „white cube”; Work-Body-Leisure, tema pavilionului Olandei pregătit pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția.
