Exceptia de nelegalitate

Descriere

Lucrarea isi propune sa abordeze evolutia reglementarii unei importante institutii a contenciosului administrativ, respectiv a exceptiei de nelegalitate, care a fost prevazuta in mod expres pentru prima data de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Geneza cercetarii rezida in actualitatea si prestigiul acestei institutii de drept administrativ si supune atentiei continua mobilitate si adaptabilitate a dreptului procesual administrativ – contenciosul administrativ –, luand in considerare concilierea cerintelor europene si nationale in domeniul special al exceptiei de nelegalitate. SUBIECTUL TRATATStricto sensu, exceptia de nelegalitate reprezinta o aparare a unei parti dintr-un proces de orice natura (civil, penal, contencios administrativ) pe care aceasta intelege sa o invoce cu privire la un act administrativ incident in speta, instanta urmand a cenzura legalitatea actului administrativ, in sensul observarii conformitatii sau neconformitatii acestuia cu normele legale. Cu privire la stadiul actual al cercetarii stiintifice, respectiv abordarea temei in doctrina pana in prezent, invederam ca aceasta institutie cunoaste o evolutie caracterizata printr-o serie de controverse doctrinare si jurisprudentiale, determinate initial de absenta unei consacrari legislative exprese, si fluctueaza in functie de schimbarile survenite in contenciosul administrativ. Actualitatea temei de cercetare consta in modificari de anvergura aduse prin Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila, act normativ care consacra noi viziuni legislative asupra contenciosului administrativ ce s-au rasfrant in mod semnificativ si asupra institutiei exceptiei de nelegalitate. ASPECTE DE NOUTATELato sensu, obiectivele de cercetare propuse rezida in reflectarea asupra evolutiei reglementarii acestei institutii de prestigiu, respectiv examinarea ultimelor modificari aduse articolului 4 din Legea contenciosul administrativ, cu scopul de a sublinia nu doar importanta acestei noi interventii a legiuitorului roman, ci mai ales de a clarifica mentinerea sau inlaturarea aspectelor controversate care au generat interpretari diferite in doctrina si jurisprudenta. In atare situatie, prin examenul aprofundat al doctrinei si jurisprudentei administrative am relevat evidenta actelor contestate pe calea exceptiei de nelegalitate cu privire la care au fost pronuntate decizii, precum si optica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia exceptiei de nelegalitate, care prin relevante decizii asigura interpretarea si aplicarea unitara de catre celelalte instante judecatoresti a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. In ceea ce priveste natura juridica a exceptiei de nelegalitate, am observat ca, potrivit reglementarilor actuale, aceasta releva o chestiune procedurala prealabila, nemaifiind o chestiune prejudiciala, astfel cum era reglementata inainte de intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila. In atare situatie, solutionarea exceptiei de nelegalitate se face de catre instanta de judecata in fata careia a fost invocata, fie printr-o incheiere interlocutorie ce poate fi atacata doar odata cu fondul, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza. Intrucat, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania se afla in plina reforma a administratiei si justitiei, manifestand o permanentǎ atentie atat cu privire la aplicarea directa in ordinea juridica interna a dreptului comunitar, cat si raportat la respectarea prevederilor Conventiei europene a drepturilor omului, am decelat unele aspecte privind exceptia de nelegalitate in dreptul comparat, respectiv in unele state membre ale Uniunii Europene, precum si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg ori a Curtii de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg. PUBLICUL TINTALucrarea se adreseaza teoreticienilor, practicienilor, studentilor, precum si tuturor celor interesati in aprofundarea studiului in materia exceptiei de nelegalitate, ca urmare a faptului ca tema a fost abordata dintr-o tripla perspectiva: legislativa, doctrinara si jurisprudentiala.