Jean Negulescu: Un roman la Hollywood

Descriere

A indrumat mai toate marile staruri ale vremii lui: Bette Davis, Marilyn Monroe, Sophia Loren, Maureen O'Hara, Lauren Bacall, Joan Crawford, Heddy Lamarr, Micheline Presle, Joan Fontaine, Sylva Koscina, Ann-Margret, Leslie Caron. Supranumit regizor al femeilor pentru harul de a le conduce spre creeatii extraordinare, i-a ghidat cu egala autoritate si eficienta pe Richard Burton, Maurice Chevalier, Peter Lorre, Victor Francen, Fred Astaire, Sessue Hayakawa, Louis Jourdan, Curd Jurgens, Alec Guinness, Rossano Brazzi, Gabriele Ferzetti. Scenaristii lui s-au numit Faulkner, Hemingway, Clifford Odets, Romain Gary, Frangoise Sagan. Rafinat colectionar de arta, a contribuit cu generozitate la lansarea pe orbita planetara a muttor tineri plasticieni, incepand cu Bernard Buffet. Prietenii lui apropiati au fost Rene Clair si Jean Cocteau, Spencer Tracy si Katharine Hepburn, Humphrey Bogart si Lauren Bacall, Greta Garbo si Marlene Dietrich, Howard Hawks si Billy Wylder. Navigand printre colosii star-sistemului si ai culturii secolului 20, si-a  asigurat un loc privilegiat la masa gloriei. Intr-o lume a efemerului, si-a asigurat respectul contemporanilor si omagiul posteritatii. Pretios pentru Pantheonul nostru, artist cu dubla profesie si tripla identitate culturala — romana, franceza si americana, celebrul cineast inca nu a fost integrat in mentalul colectiv romanesc. Cand atat de patine nume romanesti au reusit sa se afirme si sa atinga maxima notorietate internationala in spatiul culturii occidentale a secolului XX, indiferenta cu care compatriotii de ieri si de astazi I-au tratat si il trateaza pe Jean Negulescu ramane, in cel mai bun caz, de neinteles. Filmele lui au avut 31 de nominalizari la Oscar. Au castigat 4 statuete. Multiplu candidat la Premiile Golden Globe si detinator al acestui trofeu pentru cel mai bun film, multimplu candidat la American Directors Guild Awards, cotat printre primii zece regizori ai Hollywood-ului in anii '50, continua sa fie un necunoscut in tara lui de origine. Fragment: " UCENICIA LA PARAMOUNT Cei 19.000 de dolari castigati din vanzarea expozitiei de la Seattle, ii pune la bataie pentru debutul in cinema ca regizor si producator independent, cu un film de autor, Three and a Day (Trei si o zi). Stupefiati, prietenii incearca sa-l convinga de nebunia gestului. Camera de Comert din Hollywood avertizeaza in campaniile ei de disuadare: „Riscati o amara deziluzie. Din O SUTA DE MII cati pornesc sa urce scara succesului, DOAR CINCI ajung in varful ei". Surd la avertismente, Negulescu este de neclintit. Va fi cineast. si va revolutiona sistemul. Ascensiunea de pana atunci il face sa-si piarda simtul proportiilor. Va demonstra ca si aici, la Hollywood, „un artist isi poate realiza de unul singur opera". Cumpara pelicula, comanda decoruri si, convins ca „nu subiectul in sine conteaza, ci modul de a-l povesti, altfel  decat au facut-o pana la tine ceilalti" , insaileaza un story cu un pictor, o balerina si un fermier, angajeaza trei obscuri actori, un operator sarb, nu-i asculta sfaturile, filmeaza cum ii taie capul in propriul apartament, apoi in exterior, la San Pedro. Odata developata, cele paisprezece bobine ar putea cel mult sa exemplifice cum sa nu faci un film. Umilit, le arunc5 la cos. Catastrofalul debut ii deschide totusi portile studiourilor. Amuzat de patania romanului si intrigat de vointa lui de a scrie in imagini altfel deck pana acum, regizorul Frank Tuttle ii cere un decupaj pentru secventa introductiva a musicalului This the Night (produs de Paramount) in care Parisul sa apara Para imagini banale, fara Turnul Eiffel si Arcul de Triumf. Protagonisti sunt Lily Damita si un seducator britanic pe care ingrozitorul accent de periferie londoneza era sa-l lase Para rol: Cary Grant. Si engleza lui Jean are un puternic accent romanesc, dar pentru un viitor regizor poate fi un avantaj. In harmalaia din platou, ramane inconfundabila. "