Dimitrie Cantemir - Punte a cunoasterii intre orient si occident

Descriere

Aceasta carte nu este doar o suita de studii si articole despre un mare carturar, despre cel mai mare carturar al unui spatiu geopolitic si geostrategic de confruntare si de confluenta, despre un savant si despre un Domn al romanilor – Dimitrie Cantemir –, scrise cu migala, competenta, respect, aplecare stiintifica spre studiu temeinic si aprofundare istorica, ci mult mai mult. Dincolo de acestea, volumul de fata este si o necesara reproiectie, printr-un fel de fractali epistemologici, am spune, a unui timp istoric complex si extrem de complicat, care, ca intr-un caleidoscop de civilizatii si universuri trecute, revine mereu in conditionarea actualului. Cine a citit opera lui Cantemir sau macar o parte din ea isi da seama cu usurinta nu numai de valoarea si universalitatea ei, ci, paradoxal, si de actualitatea ei intrinseca, inteleasa, cumva, ca o revenire ciclica la conditiile esentiale ale schimbarii de paradigme. In aceasta consta, de fapt, genialitatea marelui carturar, calitatea viziunii sale filosofice istorice si geopolitice, chiar daca o astfel de perspectiva nu este formulata nicaieri, in scrierile sale filosofice, explicit si categoric. Dimitrie Cantemir, omul plin de farmec, jovial si, in acelasi timp, temeinic iscoditor, ca un fel de Socrate elegant, la patru ace, privea foarte atent si foarte ingrijorat nu doar inainte, la un viitor care se anunta, ca si acum, plin de nori si ingrijorari, ci si dincolo de ceea ce se vedea, in vortexul misterios si nesigur al vremuirilor si devenirilor. El credea, totusi, in randuieli, in randuielile neamului, in sistemele de valori in care a fost durata civilizatia Carpatilor si a Dunarii. Dar labirinturile si orizonturile cenusii in care erau obligati sa traiasca si sa supravietuiasca romanii, cel mai vechi si, poate, cel mai intelept dintre popoarele Europei, si conflictualitatea vremii l-au determinat sa opteze pentru un vector mai apropiat, cel rusesc, pavaza a crestinatatii, care ar putea contura mai clar si mai realist o zona de siguranta strategica, in interiorul sau, mai precis, inapoia careia neamul romanesc sa fie lasat sa-si continue viata si sa-si rechibzuiasca destinul, in jurul pilonilor sai ancestrali – pamantul, valorile si credinta.Studiile si articolele din acest volum prezinta un Cantemir, deopotriva, meditativ, ingrijorat si constructiv, un Cantemir care dureaza punti de cunoastere intre uriase zone de cognitie milenara, singurele care pot genera cu adevarat profunzimea, consistenta si perenitatea lumii. Planul actiunii directe, exprimat mai ales in optiunea sa strategica pentru Rusia, ca forta capabila sa apere crestinatatea si sa se constituie, implicit, intr-un fel de zid-garant, inteles ca o uriasa zona de siguranta strategica, inapoia si sub protectia careia neamul romanesc sa poata supravietui, sa se poata reunifica, linisti si chiar dezvolta, este insotit de unul mult mai vast si mai consistent, care tine de construirea unui pod cognitiv intre Est si Vest, intre cele doua mari civilizatii – cea orientala si cea occidentala –, cum vor fi ele numite peste aproape trei secole, spatiul romanesc fiind prezentat, prin scrierile marelui carturar, asa cum este el, cu obiceiuri stravechi, sedentare, cu un stil de viata propriu, foarte bine constituit si construit prin valorile stramosesti. Cu alte cuvinte, Cantemir a constientizat spatiul european, care incepea sa iasa din cenusiul inca misterios al Evului Mediu si se angaja in marea Renastere stiintifica, umanista si intelectuala.