Benedictus Deus

Descriere

Inaltimea ideilor, puritatea si eleganta expresiei din scrierile si predicile sale, precum si atitudinea sa profund religioasa potentata de un patos cu totul deosebit, i-au asigurat o binemeritata faima in epoca, Eckhart fiind supranumit "Sfantul maestru care pretutindeni predica adevarul" sau "Maestrul caruia Dumnezeu nu-i ascunde nimic". Data uitarii o vreme, redescoperita la inceputul sec. al XIX lea, doctrina eckhartiana si-a pus amprenta asupra gandirii moderne (Hegel, Schopenhauer) si continua si in prezent sa exercite o atractie inconjurata de mister.Teolog, filosof si mistic, depasindu-si cu mult contemporaneitatea in profunzimea viziunii teoretice si metafizice, Johannes Eckhart von Hochheim (1260‑1328), sau, asa cum este indeobste cunoscut, Meister Eckhart, este probabil reprezentantul cel mai de seama al marelui curent spiritual crestin numit „mistica renana” (care include si alte nume importante precum: Hildegarde von Bingen, Henri Suso, Jean Tauler sau Jan van Ruysbroeck).In prezenta lucrare au fost adunate atat tratatele sale importante: Invataturile spirituale, Cartea Consolarii Divine (o capodopera a spiritualitatii crestine si – indraznim sa spunem – universale), Despre omul nobil si Despre detasare, cat si 43 dintre predicile sale.Subtil, original, indraznet in afirmatii (ceea ce i-a atras si unele suspiciuni de erezie, sanctionate inclusiv de o bula a papei Ioan al XXII-lea, In Agro Domini), Meister Eckhart ne poarta in intimitatea cea mai profunda a sufletului nostru, loc de intalnire cu Dumnezeu, sursa a marilor inspiratii si salas al pacii. O face cu claritate, cu blandete si cu autoritatea cuiva care vorbeste dintr-o bogata experienta contemplativa.Parcurgand cu rabdare si cu deschidere interioara aceste pagini cititorul se poate imbogati cu o viziune de o vastitate ce depaseste limitele confesionale, fiind purtat in lumea de taina si minunare a Adevarului. *„Omul trebuie sa-L vada pe Dumnezeu in toate lucrurile si sa se deprinda sa-L aiba fara incetare prezent pe Dumnezeu in spiritul, in faptele si in iubirea sa. Gandeste-te care sunt nazuintele tale in fata lui Dumnezeu, fie ca esti la biserica, fie in odaia ta. Pastreaza o stare de spirit cat mai potrivita; pastreaz-o chiar si printre oameni, in tumultul si multimea lor.”„Cand omul iese din el insusi prin supunere si se abandoneaza, Dumnezeu este constrans sa patrunda in el, caci, daca acest om nu vrea nimic pentru sine, Dumnezeu trebuie sa vrea pentru acest om in acelasi fel ca si pentru sine insusi. Atunci cand ma lepad de vointa mea pentru a ma incredinta superiorului meu si cand nu mai doresc nimic pentru mine insumi, Dumnezeu trebuie sa vrea pentru mine, caci, daca El ma nesocoteste, se nesocoteste pe Sine insusi”.„Vointa este desavarsita si dreapta atunci cand este in intregime dezinteresata, despuiata de eul tau si modelata dupa vointa lui Dumnezeu. Daca este astfel, atunci ea este dreapta si adevarata, iar cu vointa aceasta poti sa dobandesti totul, iubirea sau orice vei vrea.”„Un om bun nu doreste sa fie laudat, ci doreste numai sa fie vrednic de lauda.”„Omul trebuie sa se roage atat de infocat, incat sa doreasca nespus ca toate membrele, toate puterile sale, ochii, urechile, gura, inima si toate simturile sale sa-si dea osteneala in rugaciune si nu trebuie sa inceteze rugaciunea mai inainte de a simti cum se uneste cu Cel care este prezent si la care se roaga: Dumnezeu.”„Adevarata si desavarsita iubire poate fi recunoscuta dupa marea nadejde si credinta pe care cineva le are in Dumnezeu, caci nimic nu face mai mult dovada iubirii desavarsite decat credinta.”Meister EckhartCuprinsCuvant-inainte 9TRATATEInvataturi spirituale (REDEN DER UNTERWEISUNG) 19Despre adevarata supunere 21Despre cea mai infocata rugaciune si despre lucrarea cea mai nobila 23Despre cei care nu se abandoneaza, plini de vointa proprie 24Despre folosul abandonului ce trebuie implinit inauntru si in afara 26Ia aminte in ce fel devin bune firea si temeiul omului 27Despre detasarea si despre posesialui Dumnezeu 28Cum trebuie sa‑si implineasca omul lucrarea sa intr-un mod cat mai rational 32Despre ravna neincetata in cea mai inalta crestere 34In ce fel aplecarea spre pacat poate fi oricand folositoare omului 35In ce fel vointa poate totul, si in ce fel toate virtutile se afla in vointa, cata vreme aceasta este dreapta 37Despre ceea ce omul trebuie sa faca atunci cand este lipsit de Dumnezeu sau cand Dumnezeu se ascunde 41Despre pacate. Cum trebuie sa se poarte cineva cand este in pacat 44Cele doua feluri de cainta 46Despre adevarata incredere si despre nadejde 48Despre cele doua feluri de incredintari cu privire la viata vesnica 49Despre adevarata nevointa si despre viata preafericita 51Despre felul in care omul trebuie sa‑si pastreze linistea, cand nu se simte indemnat catre lucrarea pe care Hristos si multi sfinti au implinit‑o, si despre cum trebuie sa‑l urmeze pe Dumnezeu 53In ce fel trebuie omul sa primeasca, dupa imprejurari, bucate alese, vesminte bogate si tovarasi veseli, spre care‑l imping obiceiurile firesti 56De ce uneori Dumnezeu ingaduie ca oamenii cu adevarat buni sa fie impiedicati sa‑si savarseasca lucrarile lor bune 58Despre trupul Domnului nostru care trebuie sa fie primit adeseori, in ce fel si cu ce cucernicie 59Despre ravna 64Despre cum trebuie sa‑l urmezi pe Dumnezeu si despre felul drept de a lucra 69Despre lucrarile din launtru si despre cele din afara 72Cartea Consolarii Divine(DAS BUCH DER GÜTTLICHEN TRÖSTUNG) 79I 81II 86III 116Despre Omul Nobil (VOM EDLEN MENSCHEN) 120Despre detasare (VON ABEGESCHEIDENHEIT) 132PREDICINota introductiva 149Intravit Iesus in templum et coepit eicere vendentes et ementes… 153Intravit Iesus in quoddam castellum et mulier quaedam, Martha nomine, excipit illum in domum suam 160Nunc scio vere, quia misit Dominus angelum suum 166Omne datum optimum et omne donum perfectum desursum est 169Iusti vivent in aeternum 175Populi eius qui in Te est, misererebis 181Quasi stella matutina in medio nebulae et quasi luna plena in diebus suis lucet et quasi sol refulgens, sic iste refulsit in templo dei 184Qui audit me 191Surge illuminare Ierusalem 198Homo quidam nobilis abiit in regionem longinquam accipere regnum et reverti 202Quasi vas auri solidum ornatum omni lapide pretioso 207Qui odit animam suam in hoc mundo... 212Adolescens, tibi dico: surge 216Sta in porta domus domini et loquere verbum 219Unus Deus et Pater omnium 223Ave, Gratia plena… 228Jesus hiez sine jüngern ufgan in ein schiffelin und hiez sie varn übern die wuot 234Sant Paulus sprichet: „intuot iu,” inniget iu Kristum 239Mulier, venit hora et nunc est, quando veri adoratores adorabunt patrem in spiritu et veritate 243Praedica verbum, vigila, in omnibus labora 248Ecce ego mitto angelum meu 253Consideravit semitas domus suae 256Sancti per fidem vincerunt regna 262Gaudete in domino, iterum gaudete 264Si consurrexistis cum Christo, quae sursum sunt… 267Stetit Iesus in medio discipulorum et dixit: Pax… 271Vir meus, servus tuus mortus est… 274Justus in perpetuum vivet et apud dominum est merces eius 278„Blibet in mir!” 282Qui sequitur iustitiam, diligetur a domino. Beati, qui esuriunt, et sitiunt iustitiam: quoniam ipsi saturabuntur 286Adolescens, tibi dico: Surge! 292Beatus est, Simon Bar Iona… 297Haec este vita aeterna… 301Spiritus domini replevit orbem terrarum 304Beatus venter, qui te portavit, et ubera, quae suxisti 308Misit dominus manum suam et tetigit os meum et dixit mihi… Ecce constitui te super gentes et regna 317Unser herre underhuop und huop von unden üf siniu ougen 321Maria Magdalena venit ad monumentum 326Vidi civitatem sanctam Jerusalem novam descendentem de caelo a Domino 330Qui mihi ministrat, me sequatur, et ubi ego sum, illic et minister meus erit 335Daniel der wissage sprichet: „wir wolgen dir nach” 339Rodul faptelor tale bune… 345Beati pauperes spiritu, quoniam ipsorum est regnum caelorum 350ANEXEBula Papei Ioan al XXII-lea: In Agro Domini 360Bibliografie selectiva 366