Comentarii la prima decada a lui Titus Livius

Descriere

Comentariile la prima decada a lui Titus Livius sunt marea opera a florentinului despre republici, constituind impreuna cu Principele, care e dedicat puterii monarhice, un diptic inseparabil. Pornind de la exemple extrase din istoria romana a lui Titus Livius, Machiavelli construiete o opera compozita si variata, in care sunt abordate diverse aspecte ale politicii si ale istoriei, plecand de la convingeri ideologice care la Machiavelli erau si aveau sa ramana mereu legate de modelul republican de guvernare a statelor, al carui prototip inegalabil era pentru el Republica romana antica. Gasim in Comentarii o stiinta politica de mare anvergura, care cerceteaza forma statului si structurile sale si pune intrebari cu privire la legile istorice ce guverneaza procesele de ascensiune, criza si decadere ale organismelor politice pe o perioada lunga de timp. In ele sunt tratate diferitele dinamici ale convietuirii civile: rolul religiei; valorile impartatite pe care trebuie organizata comunitatea; problema apararii libertatii; raportul dintre formele constitutionale si realitatile sociale, dar si razboiul si politica externa, organizarea armatelor si apararea statului. - Gian Mario Anselmi
    Fragment din cartea “Comentarii la prima decada a lui Titus Livius” de Niccolo Machiavelli:   “Poporul roman a inceput, dupa cum am spus mai sus, sa prinda ura fata de titlul consular si sa vrea ca plebeii sa poata fi alesi si ei consuli sau ca autoritatea consulilor sa fie micsorata; nobilimea, ca sa nu lezeze autoritatea consulara nici printr-o masura, nici prin cealalta, a urmat calea de mijloc si a incuviintat sa fie alesi patru tribuni cu putere consulara, care puteau fi la fel de bine plebei sau nobili. Plebea s-a multumit cu atat, fiindca i se parea ca astfel dispare consulatul si ca va avea si ea partea ei in aceasta functie suprema. A urmat un lucru uimitor, si anume ca atunci cand au fost alesi tribunii, putand fi cu totii plebei, poporul i-a ales pe toti dintre nobili. De aceea Titus Livius spune urmatoarele: “Quorum comitiorum eventus docuit alios animos in contentione libertatis et honoris, alios secundum deposita certamina in incorrupto iudicio esse.” lar daca cercetam care este pricina acestui lucru, eu cred ca el se datoreaza faptului ca oamenii se insala foarte mult asupra lucrurilor luate in mare, dar nu la fel de mult asupra amanuntelor. Plebea romana credea, in mare, ca ea merita consulatul pentru ca era mai numeroasa in cetate, pentru ca infrunta mai multe primejdii in razboaie si deoarece cu bratele ei Roma se mentinea libera si puternica. Si socotind, asa cum am spus, ca dorinta ei era indreptatita, ea a tinut cu tot dinadinsul sa obtina aceasta autoritate. Dar cand a trebuit sa-si judece oamenii unul cate unul, plebea si-a dat seama de slabiciunea lor si a socotit ca nici unul dintre ei nu merita ceea ce credea ca merita ea toata. Astfel, rusinandu-se cu ei, ea s-a indreptat catre cei ce o meritau. Mirandu-se de aceasta decizie, Titus Livius spune cu temei urmatoarele: “Hanc modestiam aequitatemque et altitudinem animi, ubi nunc in uno inveneris, quae tunc populi universi fuit?” Pentru a intari cele spuse mai sus, putem sa mai aducem un exemplu de seama, care s-a petrecut la Capua dupa ce Hannibal i-a invins pe romani la Cannae. In urma acestei infrangeri intreaga Italie era in framantare, iar Capua era la randul ei pe cale de a se razvrati din pricina vrajbei dintre popor si senat.”