Cartea cu secrete noi

Descriere

Oricât de mult am încerca să privim pozitiv felul în care oamenii înțeleg domeniul marketingului și al brandingului, adevărul este că, 90% din cei cărora ne adresăm, au o părere proastă și eronată despre ceea ce facem. În termeni pragmatici, clienții noștri cred că suntem scumpi indiferent de prețul pe care îl dăm – așa sunt setați din principiu. Dacă dai un logo cu 1000 de euro e scump, dacă oferi același serviciu cu 100 de euro tot e scump. Clienții au deprins prostul obicei de a da ochii peste cap pentru orice cifră, iar asta doar pentru că nu ÎNȚELEG ce presupune munca noastră și importanța ei. Avem de a face cu un public extrem de ciudat care își face logo doar pentru ștampilă, care nu vrea marketing căci nu are nevoie și care nici nu a auzit de branding (decât că e ceva cu OSIM). Lucrurile sunt, cu siguranță, la fel în majoritatea domeniilor liberale. Pe mine mă interesează doar ce se întâmplă pe partea de marketing și branding (plus componentele ce influențează aceste domenii). Nu pentru că mă pricep la aceste lucruri, ci pentru că asta muncesc, din asta îmi câștig pâinea. ȚEL Îmi doresc ca, în fiecare an, 5000 de persoane să înțeleagă mai mult despre meseria mea prin articolele de pe blog, prin cărțile ce le scriu, prin evenimentele la care particip în calitate de vorbitor. Să înțeleagă lucrurile de bază din marketing și branding, să înțeleagă nevoia lor, modul cum să le consume și cum să le aprecieze. Atât. Nu mă interesează că aceste persoane ajung mai apoi la alte agenții sau la alți consultanți. Nu mă interesează că alții pot fi beneficiarii unui efort de-al meu, personal. Nu mă interesează motivele celor care se află în această industrie și care în, 20 de ani, nu au făcut nimic potrivit ca să educe piața. Orice s-a făcut, de către oricine, nu se reflectă în piață. TOȚI cei care lucrăm în acest domeniu putem spune fără niciun fel de emoție: „Clienții noștri sunt „varză”!” Nu că sunt proști sau lacomi, ci că nu înțeleg ce naiba facem. E vina mea, e vina ta, e vina noastră. Am șanse mari să fac și eu același lucru – să nu fac ceva potrivit pentru piața românească, pentru antreprenorii români. Trebuie, însă, să încerc. Poate reușesc să fac și partea asta de instruire și să și câștig bani din asta. Mai știi? Nu pot să nu îmi doresc, în secundar, și partea egoistă din ecuație: dacă voi avea succes, dacă voi avea suficienți cititori și ascultători, probabil că îmi va fi mai ușor să îmi vând serviciile, cărțile care le voi publica, cursurile care le voi ține. Nu cred în altruismul pur. Inevitabil, orice acțiune altruistă întreprinsă cu succes, aduce și beneficii egoiste. REZULTAT Eu cred foarte tare că totul pornește de la consumatori și de la antrepronorii foarte noi sau cei care nu știu încă că vor fi antreprenori. Consumatorii noștri nu știu să zbiere, să sancționeze pentru că nu știu că au puterea. E adevărat că trebuie să aprecieze și instrumentele bine făcute de o companie, ca semn de respect pentru ei înșiși. Antreprenorii fragezi sunt cu mintea pregătită, sunt deschiși și vor să afle, să consume și să plătească pentru servicii de acest gen. Toată partea asta de „vă rog să înțelegeți” trebuie să înceapă de undeva. Poate, deja a început. Vreau doar să contribui atât cât mă pricep la acest proces. Cu cât suntem mai mulți, cu atât lucrurile se vor schimba în bine PENTRU TOȚI, într-un timp mai scurt (10 ani și nu 20). Fără modestie, serviciile de marketing și de branding, stau la baza bunăstării noastre economice, a tuturor. PÂNĂ ATUNCI ÎNSĂ… ... va trebui să îți câștig încrederea, va trebui să mă lupt în discuții lungi cu tine să te fac să dai mai departe, să înțelegi că sunt bine intenționat, să mă ajuți să adun mai mulți ochi care să citească ce scriu, să adun mai multe urechi care să asculte ce spun. Dacă nu voi reuși, tot voi fi cel mai fericit pentru că am reușit, sub „scuza” unui blog, a unor cărți, a unor prelegeri, să materializez, într-o formă oarecare, gândurile mele astfel încât ele să nu se piardă. Capitolele cuprinse în carte sunt rodul activității mele de blog, în perioada octombrie 2011 – ianuarie 2013. Dacă le-ai citit deja, sper că vei găsi, din nou, plăcere în a le reciti, de data asta, de pe clasica hărtie.