Citate triste - pagina 13

Eram în stare de șoc fără minte, ca și cum flăcările m-ar fi învăluit deodată și m-ar fi paralizat, încât pentru o clipă nu aveam minte, nici memorie. — Aleksandr Soljenițîn, Stejarul și mielul (1975) Mulți dintre cei lăsați în voia soartei de către conducătorii lor și temându-se de sărăcia viitoare, și-au vândut arcurile, au luat toiegele pelerinilor și s-au întors la casele lor ca niște lași. — Foucher de Chartres, Gesta Francorum Iherusalem peregrinantium, cap. 7, sec. 5 (tr. Martha Evelyn McGinty, 1941) După ce te-am iubit atât de mult, pot să te uit pentru eternitate și să nu am altă alegere? — Robert Lowell, Notebook 1967–68 Chiar dacă în lume se întâmplă să fie părăsită o persoană la fiecare nanosecundă, nu vrei să fii confundată cu toți ceilalți – vrei ca acest lucru să fie exprimat la fel de plin de înțeles și de viu cum îl simți tu însuți [...] Un clișeu este doar un clișeu dacă se întâmplă în viața altcuiva. — Joanna Trollope, Interviu pentru The Guardian (2 martie 2020) Era la fel cu toată mașinăria rusă. Impulsul era frica. Pentru ei era întotdeauna mai sigur să înainteze decât să se retragă. Să înaintezi împotriva inamicului și gloanța s-ar putea să te rateze. Să te retragi, să eviți, să trădezi și gloanța nu te va rata niciodată. — Ian Fleming, Casino Royale M-am gândit că singurul loc pustiu este pe Lună. — Paul McCartney, Versuri Ca copil, eram mai speriat de injecțiile împotriva tetanosului decât, de exemplu, de Dracula. — Dave Barry, Coloane și articole Dacă ne lăsăm terorizați de către frica de teroriști, atunci aceștia au câștigat. — Salman Rushdie, Dintr-un interviu în care explică cum reușește să-și mențină o viață normală în ciuda unei fatwa emise pe numele său A crezut pentru prima dată că înțelege de ce se spune că viața e vis: dacă trăiești destul, faptele vieții tale, ca ale unui vis, devin incomunicabile pentru că nu interesează pe nimeni. — Adolfo Bioy Casares, Diario de la Guerra del Cerdo (1969) Singurul lucru care ne împingea înainte era lăcomia. La naiba, lăcomia! Singurul lucru din univers mai puternic decât frica. — Alastair Reynolds, Proză scurt Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, crește proporțional cu simțirea și inteligența. — Arthur Schopenhauer Și sufletul meu din umbra ce plutește pe josVa fi ridicat – niciodată! — Edgar Allan Poe, The Raven (1844) Pentru glorie, spada; pentru spadă, sângele; pentru sânge, lacrimile. — Alexandre Dumas Fericirea este sănătoasă pentru trup, dar suferința e cea care dezvoltă puterile spiritului. — Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut / Amintiri din copilărie Artistul, la urma urmelor, este un ființă solitară. — Virginia Woolf, The Death of the Moth și alte eseuri (1942) În timpul lecturii a devenit din ce în ce mai melancolic și în cele din urmă complet posomorât. Când lectura s-a încheiat, a rostit cu glas plin de durere: „Doamne, cât de tristă este Rusia noastră!” — Nikolai Gogol, Patru scrisori despre Morții vii (1843) Durerea nu e mare. Dar simbolismul e dezagreabil. — Dave Eggers, Ce este What: Autobiografia lui Valentino Achak Deng (2006) Așa mor visele pe rând... Și noi zâmbim și ne uităm departe... Și nu știe nimeni că venim de la îngropăciune. — Octavian Goga La naiba, ce viață blestemată! mereu pericole, niciodată pământ sigur sub picioare, când te afunzi în ape adânci, când plutești deasupra norilor, nu există cale de mijloc. — Alexandre Dumas Când viața îți oferă un vis atât de departe de orice așteptare a ta, nu este rezonabil să te întristezi când acesta se sfârșește. — Stephenie Meyer, Twilight Faptul că suntem, nu știu câte milioane de oameni, și totuși comunicarea, comunicarea completă, este complet imposibilă între doi dintre acești oameni, este pentru mine una dintre cele mai mari teme tragice din lume. — Georges Simenon, Interviul a avut loc în Paris Review, vara anului 1955 Tânjim după ceea ce nu putem avea, dar nu atât pentru că ne-ar fi de folos, cât pentru că este dincolo de puterea noastră. — Lyman Frank Baum, Queen Zixi of Ix (1905) Suntem cu toții condamnați la izolare pe viață în propria noastră piele! — Tennessee Williams, Orpheu coboară (1957) O dată biciuit, câinele nu mai are nevoie decât de un semn. — Aleksandr Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici