Citate despre familie - pagina 7

Există oameni care întâlnesc străini și oameni, ca mine, care cunosc doar pe cei pe care i-au cunoscut de la naștere. — Dave Eggers, Vei cunoaște viteza noastră! Cred că cel mai important sinonim al cuvântului dragoste într-o căsnicie este iertarea. Cred în a lucra prin ea, a plânge prin ea, chiar a lupta prin ea, apoi cred în a o pune în spatele tău. Pentru totdeauna. Dragostea rezistă nevoii inundante de a aduce înapoi vechiul cu fiecare nouă ofensă. — Beth Moore Avocații, presupun, au fost cândva copii. — Harper Lee, To Kill a Mockingbird (1962) Tatăl meu a iubit Iowa. A trăit întreaga sa viață în acel stat și chiar acum își trăiește eternitatea acolo, în Cimitirul Glendale din Des Moines. — Bill Bryson, The Lost Continent: Călătorii în America Mică (1989) Un copil care lovește un adult peste față nu este amuzant. De fapt, este una dintre ultimele lucruri pe care societatea ar trebui să le tolereze. — Dennis Prager, Anii 2010 Memoria noastră e copilăroasă și păstrează doar ceea ce avem nevoie. — Czesław Miłosz, Unattainable Earth Dacă vreunul se întreabă de ce am murit,Spuneți-le, pentru că părinții noștri au mințit. — Rudyard Kipling, Epitaphe ale războiului (1914-1918) (1918) Am învățat multe despre democrație în curțile școlilor din Brooklyn, New York. — Bernie Sanders, Anii 2010 În terapia mea proprie am descoperit că tocmai opusul iertării – adică revolta împotriva tratamentului abuziv suferit, recunoașterea și condamnarea opiniilor și acțiunilor distructive ale părinților mei, precum și exprimarea propriilor nevoi – a fost ceea ce m-a eliberat în cele din urmă de trecut. — Alice Miller, Dărâmând zidul tăcerii (1991) Este timpul să începem transformările mentale pentru a fi admiși într-o altă lume irracională a adulților și a disciplinei lor. — Wole Soyinka, Anii copilăriei Nimeni pe lumea asta nu seamănă cu sora mea, Birdie. — Patricia Reilly Giff, Water Street Știu ce spun, chiar dacă nu mi-ar spune-o în față. Oamenii adoră să vorbească. Adoră să te defăimeze dacă ai vreo substanță. Spun că nu iubesc nimic în afară de bani și de Biserica Prezbiteriană și de aceea nu m-am căsătorit niciodată. — Charles Portis, True Grit (1968) Fiecare minut petrecut cu un copil îți scurtează viața cu șapte minute. — Barbara Kingsolver, Animal Dreams Ce fac femeile dacă nu se mărită? se întrebă ea, ca și cum n-ar fi avut nici o idee ce ar putea fi, ea însăși măritată o dată și pe cale să se mărite din nou. — Barbara Pym, Capitolul 14 A încheia un roman este aproape ca a pune un copil la culcare – nu se poate face brusc. — Colm Tóibín, Colm Tóibín, romancier – portretul artistului, The Guardian (19 februarie 2013) Adesea, aceste femei se căsătoresc sau sunt distruse în alt fel. — Elfriede Jelinek, Femei ca iubiți (1994) Copiii trăiesc de o parte a disperării, cei treziți de cealaltă parte. — Hermann Hesse, Călătorie spre est (1932) Este un complex gravid, strălucind din inconștient, de fixare maternă, dorință sexuală și teamă. — Thomas Mann, Suferinga și măreția lui Richard Wagner (1933) Dumnezeu a promis prin gura lui Isaia că reginele ar trebui să fie mamele care alăptează ale bisericii. — Jean Calvin, Referindu-se la (Isaia 49:23) într-o scrisoare către William Cecil (mai 1559), în Bonnet (1980), op. cit., p. 212 Ea voia să fie aproape de soțul ei, iar ce avea să devină din mine nu a fost luat în seamă. — Henryk Sienkiewicz, Fără Dogmă (1891) Printre toate relele lumii, abuzul asupra copiilor poate fi cel mai mare. — Dennis Prager, Anii 2010 Acest Jerónimo, bunicul meu, păstor de porci și povestitor, simțind că moartea este pe cale să-l ia, a mers să-și ia rămas bun de la copacii din curte, unul câte unul, îmbrățișându-i și plângând pentru că știa că nu-i va mai vedea. — José Saramago, Prelegerea Nobel (1998) La început a fost mitul. Dumnezeu, în căutarea exprimării de sine, a investit sufletele hindușilor, grecilor și germanilor cu forme poetice și continuă să investească sufletul fiecărui copil cu poezie în fiecare zi. — Hermann Hesse, Peter Camenzind Toți credeau că la vârsta ta nu te vei căsători niciodată. Așa a zis și Jack, mi-a spus. Crezi că poți să rămâi toată viața singur, îmi amintesc că a zis, dar brusc afli că nu poți. — Alan Sillitoe, Noaptea de sâmbătă și duminică dimineața (1958; reed. New York: Alfred A. Knopf, 1959), p. 144