Orice ar spune oamenii că sunt, asta sunt.

Nu-mi pasă cât de paranoic și irațional mă face să par, dar știu sigur că oamenii din Paris vor să mor. — Bill Bryson, Neither Here nor There: Călătorii în Europa (1991) Starea umană: pierdut în gânduri. — Eckhart Tolle, O nouă pământ (2005) Suntem cu toții diferiți — dar împărtășim același spirit uman. Poate că este în natura umană să ne adaptăm — și să supraviețuim. — Stephen Hawking, Hawking Libertatea civilă nu este decât libertatea naturală, modificată și asigurată prin sancțiunile societății civile. Nu este, în esența sa, precară și dependentă de voința și capriciul uman, ci este conformă cu constituția omului, precum și necesară pentru bunăstarea societății. — Alexander Hamilton, The Farmer Refuted (1775) Ești suficient de asemănător cu mine pentru a fi oficial interesant. — John Scalzi, The Ghost Brigades (2006) Oamenii nu prea agreează să se întâlnească cu bandiții, mai ales într-o noapte întunecată, dar pare că plăcerea de a citi despre ei este universală. — Eric Hobsbawm, Bandits

Face ca «Makes Room at the Top» să pară o petrecere de ceai într-o casă de preot.— The Daily Telegraph, recenzie a cărții Saturday Night and Sunday Morning; citat din The Bookseller, 25 octombrie 1958, p. 1641 Poți să te bazezi întotdeauna pe o societate de egali care o iau pe sus pe femei.— Moartea lui William Posters Puțini scriitori care au reușit să-și dobândească reputația sa ar fi putut fi atât de mult la mila emoțiilor grosolane.— Martin Seymour-Smith Ghid pentru Literatura Modernă (London: Hodder & Stoughton, [1973] 1975) vol. 1, p. 337 Războaiele guvernului nu sunt războaiele mele; nu au nicio legătură cu mine, pentru că propriul meu război este tot ceea ce mă va preocupa vreodată.— "The Loneliness of the Long-Distance Runner" (1958), din New and Collected Stories (1958) Toți credeau că la vârsta ta nu te vei căsători niciodată. Așa a zis și Jack, mi-a spus. Crezi că poți să rămâi toată viața singur, îmi amintesc că a zis, dar brusc afli că nu poți.— Noaptea de sâmbătă și duminică dimineața (1958; reed. New York: Alfred A. Knopf, 1959), p. 144 Am realizat că ar putea fi posibil să faci o astfel de treabă, să alergi pentru bani, să trotezi pentru salariu la bucată, începând cu un bob pe puf și ajungând treptat la o guinee pe suspin, până când, la treizeci și doi de ani, te retrage din cauza unor plămâni de dantelă, a unei inimi de fotbalist și a unor picioare ca niște fasole varicoase.— "Lonelinessul alergătorului de distanțe lungi", din "Povestiri noi și adunate" (1958; reed. Londra: Robson, 2003), p. 24