Hitler a fost „un inamic al economiei de piață libere” și un „dirigiste reticent.

„Cumpără în piața în creștere” fusese întotdeauna filozofia lui, ca să nu mai vorbim de religia, sexul, politica și estetica lui. — Roger Zelazny, Damnation Alley Revoluția: Mișcare politică care îi entuziasmează pe mulți, îi dezamăgește pe mai mulți, îi deranjează pe aproape toți și îi îmbogățește extraordinar de mult pe câțiva. Se bucură de un prestigiu solid. — Adolfo Bioy Casares, Revoluție: Mișcare politică care face să crească speranțele multor oameni, să scadă ale multor altora, să-i facă pe aproape toți să se simtă inconfortabil, și pe câțiva, extraordinar de bogați. Este foarte apreciată Richard Nixon tocmai a primit 2 milioane de dolari de la Schick pentru a face un spot publicitar pentru Gillette. — Gerald Ford, Anii 1980 Da, cred că acum, după ce poporul american a salvat Wall Street, da, ei ar trebui să plătească o taxă de speculație Wall Street pentru ca noi să putem face colegiile și universitățile publice fără taxă. — Bernie Sanders, Anii 2010 Dacă am tăia din cheltuielile militare și din asistența corporatistă, am avea mai mult decât suficient pentru a ne satisface nevoile Americii. — Bernie Sanders, Anii 1990 Căderea Wall Street-ului este pentru fundamentalismul pieței ceea ce a fost căderea Zidului Berlinului pentru comunism. — Joseph Stiglitz, Interviu cu Nathan Gardels, The Huffington Post, 16 septembrie 2008

Se estimează că aproximativ o cincime dintre alegătorii și membrii naziști proveneau din forța de muncă manuală. După 1933, numărul muncitorilor din Partidul Nazist a crescut, un produs al oportunismului, poate la fel de mult ca al convingerii.— Recuperarea economică nazistă 1931-1938 (1996) Într-o remarcă făcută în 1932 lui Otto Wagener, unul dintre experții economici ai partidului, Hitler a observat că burghezia de afaceri „nu știe nimic în afară de profit. «Patrie» este doar un cuvânt pentru ei.”— Dictatorii: Germania lui Hitler și Rusia lui Stalin, (2004) În cele din urmă, hegemonia politică nazistă a împiedicat capitaliștii germani să acționeze ca atare.— Război și economie în Al Treilea Reich (1994) În anii care au urmat, Hitler și mișcarea nazistă nu au fost nicidecum uneltele marelui capital german.— Război și economie în Al Treilea Reich (1994) Într-adevăr, mulți oameni de afaceri par să fi fost, potrivit dovezilor, precauți în privința anti-capitalismului ascuns al naziștilor de rând.— Război și economie în Al Treilea Reich (1994) Regimul [nazist] a reușit, de asemenea, să folosească companiile multinaționale de stat ca un „cuceritor” pentru a intra în economii care nu erau teritorii ocupate.— Război și economie în Al Treilea Reich (1994)