Fellini, cred că, în viața mea, am fost mai Casanova decât tine! Am făcut calculul, acum un an sau doi. Am avut zece mii de femei de la vârsta de treisprezece ani și jumătate. Nu este deloc un viciu. Nu am niciun viciu sexual, dar aveam nevoie să comunic.
Georges Simenon
scriitor belgian · 1903–1989
Citate asemănătoare
Trebuie să știi să înoți îndeajuns de bine pentru a nu fi nevoit să salvezi pe altcineva.
— Enrique Vila-Matas, Enrique Vila-Matas (2011) „Niciodată nu se termină Parisul”, tradus de Anne McLean. p. 45
Rolul a fost creat de credința larg răspândită că comercianții nu știu cum să vorbească cu geekii de calculatoare și că geekii de calculatoare nu răspund rațional la comercianții mari și înfocați care le strigă la ei.
— Michael Lewis, Flash Boys
În America, discuția înseamnă dezacord.
— James Thurber, Lanterne și lănci
E întotdeauna puțin mai multă pastă de dinți în tub. Gândește-te la asta.
— Bill Bryson, I'm a Stranger Here Myself (US) / Note din Țara Mare (UK) (1998)
Ei sunt un foarte mare binefacător pentru omenire, medicii dentiști”, a spus Isabel. „Și nu sunt sigură că le suntem suficient de recunoscători. Nu sunt sigură că ne deranjăm măcar să le mulțumim.” A tăcut o clipă. Existau vreun statui de medici dentiști? Se gândea că nu. Și totuși ar trebui să existe.
— Alexander McCall Smith, Seria The Sunday Philosophy Club
De fiecare dată când pacienta mea începe să numere trăsurile din cortegiul funerar, scad 50% din puterea curativă a medicamentelor.
— O. Henry, The Trimmed Lamp (1907)
Alte citate din Georges Simenon
Scrierea nu este o profesie, ci o vocație a nefericirii. Nu cred că un artist poate fi vreodată fericit.— Interviul a avut loc în Paris Review, vara anului 1955
Nu citesc niciodată ficțiune contemporană – cu o singură excepție: operele lui Simenon despre Inspectorul Maigret.— T. S. Eliot în The Sunday Times, 1952
Faptul că suntem, nu știu câte milioane de oameni, și totuși comunicarea, comunicarea completă, este complet imposibilă între doi dintre acești oameni, este pentru mine una dintre cele mai mari teme tragice din lume.— Interviul a avut loc în Paris Review, vara anului 1955
